Control.

by mrggeo

Aveam impresia că deții controlul asupra mea, că tot ce fac trebuie să primească mai întâi aprobarea ta pentru a fi făcut. Sentimentele mele pentru tine erau incontestabile și argumentate prin tot ce făceam. Nu devenise încă obsesie, dar eram la un pas. Și atunci mi-am pus întrebarea, epica și veșnica întrebare, „De ce?”. Nu eram păpușa ta, chiar dacă rolul de păpușar ți se potrivea perfect, exact ca mănușa unui criminal, care are menirea de a-i păstra urmele ascunse. Controlul a fost și mereu va fi doar la mine, cel puțin în ceea ce mă privește. Am reușit să trec prin viață de una singură până să-mi apari în cale. Cum de nu aș putea să fac asta și după plecarea ta? Am greșit în momentul în care am renunțat la orgoliu, reușind astfel să hrănesc propriul tău orgoliu. Dar am capabilitatea de a-mi da seama și de a conștientiza când o eroare se produce în interiorul meu. De pildă, când ajung să iubesc pe altcineva mai mult ca pe mine însumi. 
Așa că, dragul meu, de data asta renunț la tine pentru a-mi readuce la viață orgoliul. Pentru că binele meu înflorește doar prin prisma lui.

Advertisements